25 iulie a fost o zi “dificilă”. A părut normală pănâ în jurul orei 13 cand s-a dezlanţuit “lanţul slăbiciunilor”.

Am primit o notificare prin posta cum ca nu as avea la zi asigurarea obligatorie si inspectia tehnica pentru masina din “dotare”. Am aruncat cat colo plicul respectiv gandindu-ma (nu stiu daca am gandit sau nu cu voce tare…): “Ce idioti!”. Dupa o examinare “manuntita a talonului auto am constat cu stupoare ca “idiotii” aveau dreptate, ba mai mult, asigurarea obligatorie era expirata din, atentie, MARTIE (adica de 4 luni). Important e ca eu mergeam luna de luna si plateam asigurare facultativa (“casco”) fara a avea asigurare obligatorie. La fel era si cu ITP-ul (nu avea acceasi vechime ca si asigurarea – era expirat abia de o luna).

Cu toate acestea in minte am pornit pe fir pentru a le rezolva. Am dat cateva telefoane, m-am interesat… Am ajuns la un servis autorizat, am parcat masina in cele 60 de grade Celsius ale dupa-amiezii si am asteptat frumos la coada. Dupa un timp am observat ca imi lipseste ceva: cartea de identitate a vehiculului. Am “retraversat” jumatate de oras si l-am adus. Dupa 5 minute de verificari temeinice, meseriasii au tras concluzia: “stare perfecta de functionare”. Mai aveam inca un hop de trecut: asigurarea obligatorie. Era deja ora 14, ora grea pentru orice sofer timisorean. Racoarea din masina m-a ajutat sa strabat inco o data orasul in lung. Nici nu se facuse bine ora 15 si eu eram “deja” la sediul Asirom… Asigurare obligatorie: rezolvata! Am cugetat timp de o secunda si am tras inca o concluzie “grandioasa”: daca tot sunt acolo, ia sa imi pregatesc eu si plecarea in concediu cu o carte verde si o asigurare de sanatate. Zis si facut. Distractia a tinut mai putin decat la servisul auto. In plus, sediul Asirom este climatizat. smile.gif

Am urcat in masina si m-am indreptat spre serviciu facandu-mi socotelile: 1 milion inspectia tehnica, 1,2 ilioane asigurarea obligatorie, 1,8 milioane cartea verde, 200 de mii asigurarea medicala… In total, peste 4 milioane. Plus 3 ore cheltuite aiurea.

Ajung la serviciu. Incerc sa ma relaxez. Se facuse ora 16. Un telefon ma scoate din amorteala. Draga si iubita mea prietena trebuia sa ajunga dintr-o parte a orasului in cealalta. Singurul mijloc de transport care i-a fost la indemana am fost EU. M-am urcat din nou in masina, am mai mers vreo 14 kilometri printr-un oras supraaglomerat… Se facuse ora 17. M-am intors la serviciu. Dupa nici o ora plecam la Billa ca sa fac provizii pentru iesirea la iarba verde planuita pentru a doua zi. Singurul gand pe care il aveam era: “Doamne, macar vreme buna sa am maine!”. Se pare ca este vreme buna astazi…

Concluzie: am bulina pe numarul de inmatriculare si -4 milioane in buzunar.

Sa speram ca azi va fi mai bine!