Archive for the ‘Viaţa de zi cu zi’ Category

De ce nu sunt locuri de parcare în Timişoara?

Monday, February 15th, 2010

Pentru că

[...]sunt tot felul de interese de la jucat table, la batut covoare, locuri de joaca pentru copii, cei de la Mediu vor ca Timisoara sa fie o padure si nu ne dau voie sa taiem copaci[...]

Directorul ADP Timişoara, Liviu Barbu

Asta ca să vă dovedesc încă o dată (dacă mai era nevoie) cât de idioţi sunt unii. Şi cât de proşti sunt alţii (noi!). Cei care contribuie la bugetul local.

Sursa: agenda.ro

Se poartă astea răhăţoase…

Thursday, February 4th, 2010

După geniala reclamă căcăcioasă despre care vorbeam la un moment dat, am mai observat încă una, la fel de profundă şi urât mirositoare. Este vorba despre o reclamă la mâncare pentru câini.

Bun, am înţeles faptul că respectivul câine are blana albă şi pufoasă datorită respectivului produs. Am înţeles faptul că e sănătos şi bine dispus (oricât de bine dispus poate fi un câine). Am înţeles şi faptul că ne-au arătat toate astea.

Ce nu am înţeles, însă, este de ce trebuie să ne arate şi cum se cacă respectivul câine. Păi, băi, mi-e clar că asta se întâmplă cu cam tot ce îi intră pe gură. E transformat şi eliminat. Dar de ce aş vrea să şi văd chestia asta la televizor? Nu mă interesează nici măcar când e la NatGeo Wild (deşi cei de la NatGeo Wild au o oarecare decenţă în ei), darămite la TVR sau Protv (deşi la ProTv cam miroase a rahat)… Un alt lucru amuzant mi se pare respectiva fetiţă care strânge după patrupedul ei. Aşadar, reclama are un puternic caracter educativ.

Morala: se poate face educaţie civică şi folosind parabole căcăcioase! Bleahhh!

Guvernul şi logica sa dezarmantă

Monday, February 1st, 2010

Îi mai ţineţi minte pe pensionari? Da, oamenii aceia amărâţi care au muncit şi plătit impozite o viaţă întreagă pentru ca mai apoi să trăiască în mizerie. Da, ei, cei care nu au bani de medicamente şi de încălzire. Chiar ei!

Ce s-a gândit adunătura de imbecili care conduce ţara (a se citi “guvern”)? Să îi oblige pe pensionari să plătească asigurări sociale. Adică, să îşi plătească singuri pensia (?). Băi, cât de idioţi sunteţi? Cât căcat credeţi că mai poate înghiţi ţara asta şi oamenii ei? Asta sfidează cam orice formă de logică pe care o înveţi în liceu sau prin facultate. Să recapitulăm: plăteşti o viaţă întreagă pentru pensie, iar când ajungi la pensie trebuie să plăteşti tot pentru pensie.

Muriţi, băi!

Cafeaua şi semaforul

Wednesday, January 27th, 2010

Stăteam astăzi liniştit la semafor. Verde pentru stânga, roşu pentru înainte şi la dreapta. Verde, maşinile treceau şi făceau stânga. S-a făcut galben, maşinile treceau şi făceau stânga. S-a făcut roşu, maşinile treceau şi făceau stânga. “Hmm, ciudat”, îmi zic. “Unde e un poliţist când ai nevoie de el?”. Şi ca să vezi minune… Maşina tablagiilor, cu girofarul pornit, pe urma contravenienţilor. Mă bucur mai întâi în sinea mea, apoi exteriorizez trăirea urlând din maşină: “Arde-i! Arde-i, f****e mama lor, că merită!”. Când colo, suleţii cu chipiu nici nu s-au sinchisit de cele 3 maşini care au trecut pe roşu. Au trecut intersecţia cu girofarul pornit după care au oprit girofarul şi şi-au văzut liniştiţi de drum. Păi, bine, băi apărătorilor ai drepturilor cetăţenilor, voi cei care vegheaţi la liniştea noastră, chiar aşa? Dar, chiar aşa, pe banii noştri? Pe munca noastă? Pentru asta vă plătim noi? Ca să treceţi cu girofarul pornit prin intersecţie doar ca să prindeţi cafeaua caldă? Promit că dacă venea autotrenul şi se urca pe voi mergeam ca şi martor la proces! Da, împotriva voastră, lacheţilor!

Apropo: l-am văzut aseară pe ministrul de interne declarând: “am pierdut strada”. Să mori tu? Pe bune!? Care să fie oare cauza? Să fiu eu de vină? Să fie vecinul de la parter de vină? Nu, eu cred că singurul vinovat este… cafeaua! Care se răceşte prea repede pe frigul ăsta, mama ei!

Semnat: un cetăţean.

Simţul de proprietate al românului

Thursday, January 21st, 2010

Citeam asta şi mi-am adus aminte de asta:

Berceanu, rovinieta şi o ştiucă

Tuesday, December 22nd, 2009

…într-o zi s-au apucat
De la popor la buget s-aducă
Un sac cu bani încărcat.

Ascultam zilele trecute declaraţia unui ministru valutist, fost fesenisto-pesedist actual pedelist ministru. Da, despre Radu Berceanu de la transporturi este vorba. Ce s-a gândit luminăţia sa să declare:

Ar trebui ca, de acum încolo, în momentul în care cineva reclamă că e blocat undeva, să-l întrebăm şi ce număr de rovinietă are, ca să vedem dacă această sumă foarte mică a fost plătită sau şoferul reclamă şi nu are nici măcar rovinietă.

Suntem poate singura ţară europeană (dorim să ne integrăm în spaţiul Schengen) în care se plăteşte taxă de drum naţional (Atenţie! Si în Austria, Ungaria şi alte ţări civilizate se plăteşte vinietă,- dar pentru AUTOSTRĂZI). Suntem poate singura ţară europeană în care se plăteşte taxă de două ori taxă de drum (Băse a fost cel care a introdus – pe când era ministru al trasporturilor – taxa de drum în accizele din carburanţi). Suntem poate singura ţară europeană în care poţi să rămâi fără una sau mai multe roţi din cauza gropilor de pe drumuri. Şi totuşi, unii aleşi ai poporului au nesimţirea să îşi pună astfel problema. N-ai vrea tu, nene Berceanule să îţi mai cobori curu’ din elicopter şi să mai observi realităţile din ţară? Şi mai bine: n-aţi vrea voi toţi, cu şleahta voastră de hoţi să ne lasaţi în pace şi să vă retrageţi pe meleaguri mai calde?

Încă două publicitare

Monday, November 16th, 2009

Povesteam zilele trecute despre geniala reclamă căcăcioasă. De o vreme tot vreau să scriu despre alte două chestii aşijderea remarcate în publicitatea autohtonă:

  • A obervat careva noua tendinţă a reclamelor la autoturisme? Mă refer aici la faptul că, de când cu introducerea primei de casare toate reclamele se încheie astfel: “Preţ 9810 euro, TVA şi primă de casare incluse“. Oameni buni, includerea primei de casare în preţul final nu e un lucru bun. E bine ca TVA-ul să fie inclus în preţ, dar nu şi prima de casare. Prima de casare nu este o taxă ci este un rabat oferit de statul român. Dar ce fac eu care nu am maşină de casat? Hmm… E simplu, preţul nu mai e acelaşi si pentru mine. E mai mare, bineînţeles. Din ce cauză? Din cauză că statul nu oferă reducerea cu care se laudă comercianţii de autoturisme. Ete de-aia!
  • Ştie cineva “celebra” firmă producătoare de mezeluri, numită Elit? Ei bine, oamenii ăştia au realizat ceva ce numai argoul, jargonul şi folclorul puteau realiza. Mesajul lor este: “Poftă bună la mezelit“. Stau acum şi mă gândesc la ce se referă. A greşit cel care a tehbnoredactat mesajul? O fi citit greşit “mozolit”? Oare s-or fi gândit la expresii populare de genul “lua-mi-ai mezelul”, “dă-te-n mezelul meu”, “ce, mezelul meu, vrei” şi le-au transpus pe toate în ceva ce ar trebui să fie Zmeura de Aur a mesajelor promovate în reclamele autohtone? Îmi pare rău, dar eu nu “mezelesc”. Poate alţii…

Editat: nu, nu zilele trecute povesteam, ci luna trecută. Timpul zboară când încerci să îi scoţi pe alţii din căcat.

“Mama, vreau să fac treaba mare!”

Wednesday, October 21st, 2009

În traducere liberă: “Mama, vreau să mă cac! Dar vreau să mă cac în baia lui Paul! În baia lui Paul e mai fain să te caci!”.

Aceste este mesajul (cât se poate de subliminal) al unei reclame de la TV. Nu am reuşit exact să reţin la ce făceau reclamă, era prea preocupat cu interpretarea mesajului căcăcios pe care încerca să îl transmită. Transmit şi eu pe această cale sincere, moi şi calde felicitări scenaristului de geniu care a conceput reclama respectivă! Rectspsect, maestre!

Cum se mai face “ueb” în România…

Thursday, October 8th, 2009

Aşa:

Raportul conţinut/reclame pe un sit românesc

Raportul conţinut/reclame pe un sit românesc

Mi-am permis să încercuiesc cu chenar roşu partea din pagină care conţine informaţie utilă şi să calculez: articolul în sine are 308×73=22484 pixeli. Primul ecran vizibil are 1265×844=1067660 pixeli. Să calculăm acum raportul dintre cele două: 1067660:22484=47,5. Aşadar, din primul ecran vizibil, articolul nostru (care reprezintă, de fapt, conţinutul propriu-zis) ocupă doar a 47-a parte. Cei care au văzut Idiocracy, ştiu unde se va ajunge. Numai că, în cazul de faţă nu avem de-a face atât cu prostia omenească, cât cu dorinţa arzătoare a unora de a face bani mulţi din nimic.

Nu citeam nici până acum ZF (articolul a ajuns la mine printr-o coincidenţă), dar nici nu o voi face. E tipic pentru marele trust de presă… Cu toţii ştim cât durează pauzele publicitare ale ProTv-ului. Vorba ‘ceea: pauzele lungi şi dese, cheia marilor “succesuri”!

Trist, dar adevărat

Monday, October 5th, 2009

Nu îmi prea stă în fire să postez pasaje luate de pe alte situri, dar “bancul” acesta merită postat. E luat de pe forumul Fototarget. E cât se poate de trist şi cât se poate de adevărat.

Americanul :
Incepe serviciu la 9.00,se scoală la 8.00,sare peste nevastă-sa care doarme încă , că e casnică, se duce la baie şi face un duş,nu se bărbiereşte că se va bărbieri cu maşina electrică pe drum, se duce la bucătărie unde mănâncă “eggs and bacon” şi se urcă in GMC-ul de-acum două luni să se duca la firma unde lucrează ca muncitor.

Francezul :
Incepe serviciu la 8.00, se scoală la 7.00, nu sare peste nevastă-sa că n-a venit încă de la amant , se duce la baie şi se spală până la brâu, se bărbiereşte cu o maşină de ras Gillette 3X, se duce la bucătărie unde mănâncă “caffe au lait et croissants” şi se urcă in Peugeot-ul de-acum doi ani să se duca la firma unde lucrează ca tehnician.

Românul :
Incepe serviciul la 7.00, se scoală la 6.00, nu sare peste nevastă-sa că ea începe la 6.30 şi a plecat deja, se duce la baie şi da pe ochi cu apa de aseară din lighean că nu urcă încă până la et.VIII, se taie bărbierindu-se cu maşina BIC de două luni, se duce la bucătărie unde bea o cafea fără zahăr că s-a terminat ieri şi nu a luat leafa, şi se urca în Dacia primita de la taică-său acum zece ani să se duca la firma unde lucrează ca inginer.

Şi lista ar putea continua cu “profesor”, “medic”, “cercetător”, etc…