Argumente de netăgăduit

Aud foarte des pe la televizor expresiile ”marele popor american” sau ”mândra națiune americană”. Să începem cu definițiile celor doi termeni (”popor” și ”națiune”):

POPÓR, popoare, s.n. 1. Formă istorică de comunitate umană, superioară tribului și anterioară națiunii, ai cărei membri locuiesc pe același teritoriu, vorbesc aceeași limbă și au aceeași tradiție culturală.

NAȚIÚNE, națiuni, s.f. Comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viață economică și de factură psihică, care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a sorții comune.

Așadar, pentru ”popor” avem ”aceeași tradiție culturală” iar pentru ”națiune” avem ”conștiința originii și a sorții comune”. Păi și de unde, rahatul lui Obama, au ăștia aceeași tradiție culturală? De unde au ăștia conștiința originii comune? Oare ce au în comun conquistadorii și dorința lor de înavuțire, pârnăiașii și scursurile aduse și lăsate aici în voia sorții pentru a nu cheltui resursele statului din care făceau parte (așa cum se întâmplă în zilele noastre), sclavii aduși din Africa pentru a-i sluji pe conquistadorii și pârnăiașii deveniți recent ”baroni locali” (se poartă și expresia asta, nu?), bieții indigeni care trăiau acolo de mii de ani liniștiți, fumând pipa păcii și, ocazional, scalpându-se între ei? Așadar, ce aveau în comun toți oamenii ăștia? Nu foarte multe. Și totuși, combinația asta răhățoasă din care indigenii au luat-o cel mai tare în părțile dorsale (le-aș numi ”buci”, dar, poate că dintre cei 8 cititori ai mei, 3 sunt mai sensibili din fire) este numită ”marele popor american”. Îmi pare rău, dar vă înșelați. Nu poate fi vorba despre un popor în adevăratul sens al cuvântului. Eu aș folosi o expresie mai ”pitorească”: ”marele talmeș-balmeș american”. Și apropo de asta, citeam un studiu care spune ca peste vreo 20 de ani, fiecare al doilea membru constituent al talmeș-balmeșului va fi hispanic. Dios mio, ayudame!

Bun, acum vreau să prezint și o mică înșiruire de invenții americane, invenții care ne fac viața mult mai frumoasă, mai sănătoasă, mai plăcută. Nu, nu sunt toate inventate cu adevărat de americani, dar au fost aduse pe culmile cele mai înalte ale succesului de către ei.

• mâncărurile de tip fast-food și junk-food: cui nu îi place să savureze niște pulpițe de pui modificat genetic, trecute prin același ulei prin care au mai trecut înainte alte 800 de astfel de pulpițe? Cui nu îi place să își lingă de pe degete E-urile lăsate în urmă de niște chipsuri delicioase?
• mall-urile: aici în Timișoara, toată viața s-a mutat la mall; copiii și mașinile pot fi ”înmatriculați” la mall, familiile pot fi întemeiate la mall, condiția fizică ți-o menții la mall, poți face baie, te poți uita la un film la mall, ai parcare, ai hipermarket, ai cam tot ce îți trebuie pentru a duce o viață mai mult decât împlinită. Un singur lucru mai lipsește, după cum spunea un prieten: lipsește cimitirul sau măcar crematoriul și vitrina în care să depoziteze urnele. Dar, poate într-un viitor apropiat, de ce nu?
• mașinile care consumă 30 de litri la fiecare sută de kilometri: nu-i problemă, invadăm încă o țară care are petrol mult și ne-am rezolvat problemele. Dar ce facem când nu mai avem pe cine invada?
• televiziunea de foarte bună calitate: filme și seriale pline de învățăminte, talk-show-uri ”incendiare”, elodii, Jerry Springer (i-ar place ăluia cu felațiile de pe Antena 1 – îmi scapă numele lui – să ajungă la nivelul lui Jerry Springer), vedete, glamour, kitsch, femei goale, violuri, copii care se împușcă prin școli, femei goale, imbecili și inculți, femei goale, etc. Am uitat să menționez: femei goale.
• corporațiile – cu toții iubim spălările de creier denumite din motive practice ”team-building-uri”, nu? Eu unul NU!
• incultura – de ce trebuie să știi ceva despre lumea în care trăiești atunci când ai mașină care consumă 30 de litri la suta de kilometri, ai mall, ai fast-food, ai televiziune de calitate?
• extratereștrii – eu mi-am schimbat total părerea despre extratereștrii. Ai dracului extratereștrii ăștia, cu toții aterizează în America!
• obezitatea – aceeași combinație ca mai sus: fast-food, mașină, mall, canapea, televiziune. Un alt studiu ne spune că în 2037 întreaga populație a Statelor Unite va fi obeză. Deranjantă imagine, nu?
• ratele la bancă (”Mă scuzați de expresie!”) – americanii se nasc și mor îndatorați la bancă, transmițând urmașilor moștenirea împovărătoare. Oare dau și credit cu buletinul? Tendința actuală e să se sinucidă dacă nu își mai pot plăti ratele.
• Coca-Cola, Pepsi: vă mulțumim și vă iubim pentru că ați reușit să și îmbuteliați E-uri!
• E-urile: mai are rost să adaug ceva?

De mult îmi propusesem să îmi scriu părerea despre americani, dar am tot amânat momentul. Promit să continui lista cu invențiile americane. Așadar, va urma! Concluziile, tot într-un episod următor.

Cică un anume Jose Caceres îşi uită laptopul pe capota maşinii. Trece pe lângă el un prost – îl vom numi Gabriel Mejia – şi îl ia. Eh, băiatul ăsta “deposedat” ştie că pe laptopul său are ceva program cu care se poate conecta “remote”. Asta şi face. Şi stă seară de seară şi urmăreşte cum hoţul se uită la situri pr0n0. Asta până într-o zi când hoţul prost se hotărăşte să se înscrie pe cine-ştie-ce sit cu numele său adevărat. Bineînţeles, păgubitul nostru cheamă poliţia care îl arestează pe hoţ.

Morala: din beţie te trezeşti, din prostie, NU.

De aici.

Este vorba despre clipul cu familia de cercopiteci aflată pe plajă. “Apropo, ai plătit lumina?”, zice maimuţa cu fruntea lată. După care, în faţa ei se postează un idiot care nu reuşeşte să articuleze decât “ăăăă îîîî păăăăiiii ăăăăă”. Eh, rahatul ăsta de clip apare în fiecare pauză scurtă sau lungă din fiecare program de televiziune.

Aşadar: mă cac pe reclama voastră de doi lei, nu voi folosi niciodată serviciile voastre de căcat. Şi dacă veni vorba, hai să povestesc eu cum am fost primit de către vânzătoarele de aprozar de la BCR. Trebuia la un moment dat să îmi fac un card de credit în euro. Zis şi făcut. Prima bancă din drum: BCR. Ajuns acolo, mă postez la un ghişeu în faţa unei vânzătoare de alimentară (ţineţi minte, genul acela care fura la cântar). “Apatică rău animala”, îmi zic în minte. “Aş dori să deschid un cont, un card în euro, etc…”. Se uită la mine, îmi trânteşte un formular în faţă ochilor şi îmi zice: “Vă trebuie copie după buletin! Să vă faceţi!”. Mă uit la ea, în spatele ei se odihnea un ditamai copiatorul. “Ăla din spatele Dvs. nu funcţionează?”, o întreb. Se uită la mine cu un aer de superioritate şi zice: “Ăla e doar pentru uz intern.”. I-am împins formularele înapoi şi am plecat. La Reiffeisen, m-au servit oamenii si cu cafea, au avut şi copiator… Probabil că sunt la fel de hoţi. dar măcar te fură cu zâmbetul pe buze.

Mai sunt şi alţii nemulţumiţi de BCR: add, Răzvan Tîrboacă.

1. Orice idiot poate vedea când eşti online, chiar dacă eşti “invizibil”.
2. Orice idiot poate trimite mesaje întregii sale liste, mesaje care conţin fraze de genul: “Dacă iubeşti dă mai departe”, “Se închide Yahoo, dă mai departe”, “Copilul Ţ are nevoie de clicuri pentru un transplant de rinichi, dă mai departe”.
3. Odată ce ai dat idiotului dreptul de a vedea când eşti online, nu i-l mai poţi revoca.
4. Mă enervează la culme cei care îşi schimbă mesajul de “status” şi/sau avatarul foarte des.
5. Mă enervează cei care îşi trec la mesajul de “status” idioţenii de genul: “Sunt extrem de ocupat!!! DND!!!! BUSY!!!!”. Dacă eşti într-atât de ocupat, foloseşte combinaţia de taste CTRL+D.
6. Enervanţi sunt cei care folosesc “BUZZ” (pe al cărui inventor l-aş linşa). Noroc că pentru asta există soluţie
7. Adăugat: O dedicaţie specială pentru cei care afişează idioţenii de genul: “love u baby :x:x:x” – bănuiesc că este manifestarea noul curent emo

Va urma.