Argumente de netăgăduit

După geniala reclamă căcăcioasă despre care vorbeam la un moment dat, am mai observat încă una, la fel de profundă şi urât mirositoare. Este vorba despre o reclamă la mâncare pentru câini.

Bun, am înţeles faptul că respectivul câine are blana albă şi pufoasă datorită respectivului produs. Am înţeles faptul că e sănătos şi bine dispus (oricât de bine dispus poate fi un câine). Am înţeles şi faptul că ne-au arătat toate astea.

Ce nu am înţeles, însă, este de ce trebuie să ne arate şi cum se cacă respectivul câine. Păi, băi, mi-e clar că asta se întâmplă cu cam tot ce îi intră pe gură. E transformat şi eliminat. Dar de ce aş vrea să şi văd chestia asta la televizor? Nu mă interesează nici măcar când e la NatGeo Wild (deşi cei de la NatGeo Wild au o oarecare decenţă în ei), darămite la TVR sau Protv (deşi la ProTv cam miroase a rahat)… Un alt lucru amuzant mi se pare respectiva fetiţă care strânge după patrupedul ei. Aşadar, reclama are un puternic caracter educativ.

Morala: se poate face educaţie civică şi folosind parabole căcăcioase! Bleahhh!

Povesteam zilele trecute despre geniala reclamă căcăcioasă. De o vreme tot vreau să scriu despre alte două chestii aşijderea remarcate în publicitatea autohtonă:

• A obervat careva noua tendinţă a reclamelor la autoturisme? Mă refer aici la faptul că, de când cu introducerea primei de casare toate reclamele se încheie astfel: “Preţ 9810 euro, TVA şi primă de casare incluse“. Oameni buni, includerea primei de casare în preţul final nu e un lucru bun. E bine ca TVA-ul să fie inclus în preţ, dar nu şi prima de casare. Prima de casare nu este o taxă ci este un rabat oferit de statul român. Dar ce fac eu care nu am maşină de casat? Hmm… E simplu, preţul nu mai e acelaşi si pentru mine. E mai mare, bineînţeles. Din ce cauză? Din cauză că statul nu oferă reducerea cu care se laudă comercianţii de autoturisme. Ete de-aia!
• Ştie cineva “celebra” firmă producătoare de mezeluri, numită Elit? Ei bine, oamenii ăştia au realizat ceva ce numai argoul, jargonul şi folclorul puteau realiza. Mesajul lor este: “Poftă bună la mezelit“. Stau acum şi mă gândesc la ce se referă. A greşit cel care a tehbnoredactat mesajul? O fi citit greşit “mozolit”? Oare s-or fi gândit la expresii populare de genul “lua-mi-ai mezelul”, “dă-te-n mezelul meu”, “ce, mezelul meu, vrei” şi le-au transpus pe toate în ceva ce ar trebui să fie Zmeura de Aur a mesajelor promovate în reclamele autohtone? Îmi pare rău, dar eu nu “mezelesc”. Poate alţii…

Editat: nu, nu zilele trecute povesteam, ci luna trecută. Timpul zboară când încerci să îi scoţi pe alţii din căcat.

În traducere liberă: “Mama, vreau să mă cac! Dar vreau să mă cac în baia lui Paul! În baia lui Paul e mai fain să te caci!”.

Aceste este mesajul (cât se poate de subliminal) al unei reclame de la TV. Nu am reuşit exact să reţin la ce făceau reclamă, era prea preocupat cu interpretarea mesajului căcăcios pe care încerca să îl transmită. Transmit şi eu pe această cale sincere, moi şi calde felicitări scenaristului de geniu care a conceput reclama respectivă! Rectspsect, maestre!